Program Zilele Enrique Pichon Riviere (ediția a-VIIa) - program orientativ

Program Zilele EPR – ediția a VIIa

Luni 3 august

Ora 10 - Cuvânt introductiv – Cristina Călărășanu, președinte Asociația Română de Psihanaliză a Legăturii de familie și grup ”Enrique Pichon Riviere”, președinte secțiune cuplu și familie EFPP

Ora 10,30 – 13,30 Jean Dorey Aparatul psihic familial (caz Octavian Lozinscki)

Orele 14,00 – 17,00 Jean Dorey – Procesul de Mitopoieză (Liliana Rădulescu – tema sexualității în cuplu

Marți 4 august

Orele 10 – 13 Jean Dorey Holdingul oniric (Caz prezentat de un invitat din Rusia)

Orele 14 - 17 Jean Dorey Cadru și dispozitiv în terapia familială psihanalitică (prezentare de caz - Ecaterina Ojog)

Miercuri 5 august  -

Tema zilei:  Identitate, cadru si dispozitiv

Orele 10 – 11,30 Cristina Călărășanu -  Efecte ale dispozitivului de lucru online in cadrul terapiei psihanalitice familiale

Orele 12 – 13,30 Ioana Cozma – In căutarea spațiului pierdut. Influenta pandemiei asupra cadrului si dispozitivului terapeutic. 

Joi 6 august

Tema zilei: Identitate și apartenență profesională.

Orele 10 – 11,30 Anca Ganciu –Prezentarea articolului lui J. Gauillaumin – ”Învelișurile psihice ale psihanalistului”.

Orele 12 – 13,00 – Smaranda Grosu – Inteligența emoțională în cadrul legăturii

Orele 13,30 - 14,30 - Seminar deschis - Aurelia Alcaz - Rușine și vină - Litera Stacojie.  

Vineri 7 august

Tema zilei: Identitate, moștenire transgenerațională si contractul narcisic

Orele 10 – 12 – Alina Iliescu Identitate, moștenire transgeneraționala si contractul narcisic

Orele 13 - 15 - Claudiu Ganciu - Timpul identitar ”Kairos și Cronos”

 Sâmbătă 8 august

Tema zilei: Identitate, apartenenta, temporalitate

Orele 10 – 13 – Minibilingvia ”Este necesar un institut sud – european în contextul post – comunist?

·         (EFPP) A fi est european în Europa (Cristina Călărășanu din partea EFPP – secțiunea cuplu și familie)

·         (România) Anca Ganciu – Un Institut est – european – Pentru ce?

·         (Kazahstan) Tatiana Fazleyeva și Viktor Markenko – Identitate profesională în Kazahstan

·         (Moldova) Octavian Lozinschi – Rolul mitologiei (cercul de mitologie)

·         Grup online – coordonator Claudiu Ganciu

Program de formare:

Miercuri, Joi, VIneri - orele 17 - 20. 

Notă: Programul poate suporta modificări. 

Zilele Enrique Pichon Riviere - ediția a-VII-a (Prima online)

Zilele Enrique Pichon Rivere

Editia a 7-a

3-8 August 2020

 

Identitate si apartenenta

 

Asociatia Romana de Psihanaliza a Legaturilor de Grup si Familie are placerea de a va invita sa luati parte la cea de-a 7-a editie a Zilelor Enrique Pichon Riviere. Desi ne-am obisnuit sa calatorim in fiecare an intr-un loc cu o semnificatie culturala si istorica aparte, anul acesta locatia va fi una cel putin inedita, facand apel la imaginarul nostru si construind un punct comun de intalnire in mediul online. Va propunem asadar o experienta de lucru online, cu care am inceput sa ne familiarizam in lunile ce au trecut, dar despre care avem inca multe necunoscute. Tema acestei editii este una poate mai actuala ca niciodata in conditii unui exterior nesigur, incert si pe alocuri chiar periculos. Inca o data suntem confruntati cu puterea realitatii exterioare pe care avem foarte putine posibilitati de a opri sau controla. Aceasta situatie necunoscuta ne face si mai constienti de lipsa de repere si de fragilitatea noastra. Identitatea si reperele acesteia, precum si sentimentul de apartenenta fac din nou obiectul unui travaliu interior intens. Asa cum subliniaza psihanalista Janine Puget, aparitia si evolutia sentimentului de apartenenta reprezinta originea definirii unui subiect atat in relatie cu contextul in care el se dezvolta, cat si in relatie cu propriul sau corp. Acestea doua generaza o legatura care va face posibila crearea unui spatiu psihic. Intocmai aceasta recunoastere a subiectului de a fi inclus intr-o legatura este cea care deschide posibilitatea explorarii sentimentului de apartenenta si a celor doua componente ale sale, una legata de obligatie si responsabilitate, iar cealalta de optiunea de a decide si posibilitatea de a alege.

Activitatile acestei editii vor avea loc intre 3-8 august. Primele doua zile vor apartine psihanalistului Jean Louis Dorey, membru al Societatii Franceze de Terapie Psihanalitica Familiala si al Asociatiei Internationale de Psihanaliza de Cuplu si Familie care va vorbi despre Aparatul psihic familial, procesul de mitopoieza si holdingul oniric dar si despre Cadru si dispozitiv in terapia familiala psihanalitica, insotind prezentarea teoretica de exemple din clinica. Urmatoarele zile vor cuprinde alte prezentari si ilustrari clinice in jurul temei propuse: Identitate, cadru si dispozitiv (Cristina Calarasanu); Identitate, mostenire transgenerationala si contractul narcisic (Alina Iliescu); Identitate, apartenenta, temporalitate (Claudiu Ganciu); Identitate si apartenenta profesionala (Anca Ganciu); Identitate, pact denegativ si recunoasterea diferentei (prezentare film).

 

Va asteptam alaturi de noi!

Date organizatorice:

Perioadă – 3 – 8 august

Tema – Identitate și apartenență

Invitat anual – Jean Dorey, Franța

Mod de desfășurare – pe Zoom pe bază de link de conectare

Taxă de participare – 50 Euro

Taxa se achită de pe card pe bază de link de plată.

Limbă oficială de desfășurare – română (se asigură traducerea română / franceză și română  / rusă)

Înscriere – Claudiu Ganciu - clauganc@gmail.com

Pentru informații suplimentare – Claudiu Ganciu - clauganc@gmail.com

 

Cuplu conjugal - cuplu parental

Deși formate din aceleași două persoane, cuplurile sunt diferite pentru ca au vârste,  experiențe, funcționari si roluri diferite.

Cum apare cuplul conjugal?

Cuplul conjugal se constituie de obicei primul,  exista o perioadă în care cei doi parteneri dau nastere cuplului lor. Din două persoane cu asemănări si deosebiri, se formeaza o entitate psihică- cuplul, prin punerea laolaltă a unor conținuturi si acumularea unei experiențe comune. De atunci incoace, exista amintiri de cuplu, experiențe,  obiecte, prieteni  etc. Dovada ca ele aparțin cuplului si nu fiecaruia dintre parteneri este ca in cazul desfacerii cuplului conjugal, trebuie împărțite. 

Printre aceste realizări comune, găsim si copiii, doriti, conceput si crescuți de cuplul.

Cum apare cuplul parental?

Cum se naște parentalitatea? Este o întrebare la care găsim răspunsuri în literatura psihanalitică. Ne punem însă intrebarea cum se naște cuplul parental. Vom încerca niște răspunsuri:

- Odată cu dorința împărtășită de a avea un copil împreună. 

- odată cu apariția sarcinii

- odată cu decizia si primele demersuri pentru a adopta un copil

- odată cu evoluția sarcinii, atunci când cuplul "realizeaza" ca in cateva luni vor avea un copil

- odată cu pregătirile pentru sosirea copilului

- odată cu momentul în care cuplul decide sa anunte ca asteapta împreună un copil

- odată cu nașterea copilului, apariția lui în lumea noastra

- odată cu declararea copilului, momentul în care este recunoscută persoana sa, primește un act pe care sunt trecute numele părinților săi

- odată cu sosirea acasă si începutul vieții comune a doua generatii

Cum se întâlnesc cuplul conjugal si cuplul parental?

Se intampla de obicei la sfârșitul sarcinii sau imediat dupa nasterea copilului cand cuplul parental in plin travaliu de formare îl pune în umbră pe cel conjugal, aparent suficient de stabil la momentul respectiv. Membrii cuplului sunt copleșiți de sarcinile legate de îngrijirea copilului si nu prind de veste ca nu mai au momentele de intimitate. Ca si cum cuplul conjugal s-ar da inapoi in fata celui parental in plina expansiune.

Cum vietuiesc împreună?

Incercam sa abordam aici probeme legate de spațiu, timp si energie care vor fi impartite intre cele doua cupluri.

De la venirea pe lume a copilului, el primește un spațiu (o camera sau un coltisor cu patutul si lucrusoarele lui), un timp (în care cel puțin unul dintre părinți îl hrănește,  schimba, imbaiaza, plimba, ii cânta, îl leagănă etc) si (de obicei) multa energie. Adesea cuplul parental munceste de zor iar membrii lui cad apoi franti de oboseală (împreună sau separați). Cuplul conjugal încearcă să profite de jumătate de oră după ce adoarme micuțul pentru a lua cina,  a savura o gură de vin sau pentru un sărut...dar adesea preocuparea este tot spre copil astfel încât cuplul conjugal si sexualitatea primesc o nouă amânare iar cuplul se uită cu drag la pozele cu copilul sau face liste cu ce mai e de cumpărat.

Si totusi se poate?

Firește că micuțul creste si Cuplul parental ii promite celui conjugal să-și va primi drepturile. Si uneori, se si intampla. O cina în doi, un concert sau chiar o excursie cand cel mic ramane cu bunicii sau cu o persoană de încredere sunt doar câteva variante pentru mult încercatul cuplu conjugal doar ca nu e de ajuns sa mearga fizic într-o excursie ci este nevoie sa dea la o parte temporar cuplul parental.  Astfel, ele vor reuși să aibă fiecare un timp si energie proprie.

Exista o supremație?

De cele mai multe ori da. Fie cuplul parental il copleșește pe cel conjugal, partenerii fiind mai mult părinți decât iubiți. Fie cuplul parental ramane in umbra celui conjugal, preocupările pentru copii fiind mai putin importante decât cele conjugale.

Cand cuplul conjugal se desface...

Cuplul parental continua sa functioneze  iar cei doi raman părinții copiilor lor si dupa ce vor avea alți parteneri conjugali. 

O grădiniță închisă este grădiniță?

Cum vor sta lucrurile în viitor?

Sigur că deschiderea grădinițelor va necesita strategii complexe de reamenajare a spațiului, timpului, alocat diferitelor activități, procedurilor de protecție și igienizare, precum și evaluarea și monitorizarea stării de sănătate a copiilor și personalului. Să presupunem că la data ridicării interdicției de funcționare, grădinițele vor avea pregătite toate aceste măsuri și vor începe imediat să le pună în aplicare. Va urma momentul re-întâlnirii cu părinții și copiii. Părinții își vor exprima temerile, îndoielile și cerințele cu privire la noul mod de a proteja copiii. Unii dintre ei vor amâna momentul re-întoarcerii la grădiniță sau înscrierii (în cazul copiilor care nu au mai fost până atunci), alții vor modifica programul (preferând un program scurt, fără masă și / somn).

Grădinițele vor face eforturi de a restabili încrederea familiilor, având însă cuibărită în minte propria teamă legată de momentul (posibil) în care cineva din grădiniță (adult sau copil) va fi pozitiv la testul Covid 19. Aceasta este „scena de temut”, angoasa cu care psihicul nostru se luptă deși ea este conținută char într-o parte inconștientă a lui. Nu știm deocamdată care vor fi procedurile pentru o astfel de situație dar ne putem imagina că se va desfășura o anchetă epidemiologică și de că toți cei care au intrat în contact cu persoana pozitivă (colegii de grupă, educatorii, îngrijitoarele) vor fi obligați să rămână două săptămâni... acasă. De asemenea, ne putem pune în pielea părinților ai căror copii sunt printre cei cu care persoana pozitivă a intrat în contact...

Ce putem face?

Mai multe lucruri decât am crede la prima vedere. Nevoie de ajutor au atât gradinitele care încearcă să supraviețuiască si sa se pregătească pentru momentul în care vor avea din nou permisiunea de a primi copii cat si familiile.

Iata cateva exemple de acțiuni concrete:

1)    Grup de lucru cu personalul grădiniței, cu teme precum: „Dificultăți și temeri”, „Relația grădiniță – părinți (sub diferite aspecte financiar, relațional, juridic, medical)”, „Pregătirea pentru redeschiderea (noi modalități de funcționare)” etc

2)    Seminar pentru familiile cu copii în grădiniță (participarea managerului, directorului educațional sau psihologului) pe diferite teme. Include o prezentare a temei, întrebări și răspunsuri de la familii. Temele pot să fie sugerate de grădiniță în funcție de specificul ei.

3)    Grup de lucru cu familii (o persoană din grădiniță participă). Grupul de lucru se centrează pe o temă propusă / creată de participanți. Are ca obiectiv exprimarea dorințelor, temerilor, speranțelor, emoțiilor, gândurilor, viselor; problematizarea acestora și construirea unor soluții posibile.

Însă pentru orice fel de intervenție, este nevoie ca grădinița sa o considere utila si oportună.

Mod de desfășurare – pe Zoom.

Durata – orientativ 1,30 – 3 ore / activitate.

Alte precizări:

Pentru grupurile cu participarea părinților, prezența copiilor este permisă.

Participanții sunt invitați să exprime liber conținuturile proprii, spontane iar acestea ulterior sunt prelucrate de moderatori și de grup.

Moderatorii nu oferă rețete standard. (Mai ales că situația actuală este inedită pentru toată lumea și necesită creativitate). 

Moderatorii sunt: psihoterapeuți membrii ai Asociației Internaționale de Psihanaliză de Cuplu și Familie. Echipele sunt fie de psihologi fie interdisciplinare. Cele din urmă pot cuprinde medici, avocați, etc.

Când este cazul, activitățile pot să fie transformate în alte dispozitive de lucru, funcție de specificul activității.

În concluzie, fiecare activitate este personalizată pe specificul instituțional.

Principii bibliografice

De la declanșarea pandemiei, psihanaliști, antropologi, psihologi din toată lumea scriu despre impactul ei și despre efectele asupra psihicului individual, familial și de grup. Printre ei Eduardo Grispom, Serge Tisseron, Boris Cyrulnik, Bernard Golse, Virgina Ungar.

Tema ”Kairos și Cronos” a fost  prezentată de Anca și Claudiu Ganciu la Lisabona, în 2019, la conferința internațională ”Time and family” organizată de Asociația Internațională de Psihanaliză de Cuplu si Familie.

O grădiniță închisă este grădiniță?

Cum stau lucrurile acum?

 În condițiile închiderii grădinițelor începând cu luna martie 2020 până la o dată care pare, în acest moment, incertă din pricina pandemiei cu Covid 19, familiile sunt nevoie să asigure supravegherea, îngrijirea și educația copiilor, inclusiv joaca, acasă. Avem în vedere părinții care consideră grădinița necesară și aleseseră să beneficieze copiii  lor de ea.

Fiecare grădiniță are o poveste a ei, niște principii călăuzitoare în virtutea cărora funcționează, și, pe lângă respectarea programei de învățământ, propune activități pe care le consideră utile pentru copii (limbi străine, teatru, muzică, sporturi, pictură, ateliere de dezvoltare emoțională). Principiile, valorile și fantasma originară sunt mai vizibile în sfera grădinițelor particulare, a căror supraviețuire depinde  de modul în care familiile rezonează la propunerile lor.

Începând cu luna martie, copiiii sunt lipsiți de toate aceste activități, de interacțiunea cu colegii și educatorii lor, de spațiile cunoscute (curte, săli de clasă, săli de activități opționale, săli de mese și dormitoare), de joaca specifică și de grup.

Starea de izolare produce efecte polarizate astfel:

1)      Polul Cronos în care evenimentele sunt în prezent, în desfășurare: copiii stau acasă, părinții încearcă să se substituie grădiniței, grădinițele încearcă să se substituie grădiniței. Toți, și familia și grădinița, încearcă să supraviețuiască. Toți partenerii implicați în interacțiune, Copil – Părinți – Grădiniță întreprind acțiuni în regim de urgență, acțiuni pe care nu le-au prevăzut și pentru care nu s-au pregătit (exemplu – grădinițele organizează reuniuni pe Zoom pentru copii și părinți, trimit fișe pe care familia să le lucreze cu copiii, cântece și idei de jocuri, etc.)

Dar în afara activităților vizibile, există și o lume interioară:

·         A copilului care duce dorul colegilor, jocurilor, care își pune întrebări despre ceea ce se întâmplă, care elaborează vise și fantasme, temeri și dorințe.

·         A părinților, cu angoase și speranțe, cu fantasme de contaminare și protejare, cu afecte dintre cele mai intense (furie, frustrare, revoltă, etc.), cu eforturi interioare de reamenajare a timpului și spațiului familial.

·         A personalului grădinițelor care resimte lipsa activității pentru care s-a pregătit și din are îș câștigă existența, speranțe, temeri și eforturi de a crea servicii de educație preșcolară online.

2)      Polul Kairos în care se află efectele acestei perioade, adică evenimentele din viitor, de după redeschiderea grădinițelor. Dacă pentru evenimentele din prezent (Cronos) a fost nevoie să observăm, pentru cele din viitor (Kairos) este nevoie să ne imaginăm.

Prezentare carte - 26 aprilie 2020 - ”Grupul” de Claudio Neri

Cuvânt înainte

Autor: Parthenope Bion Talamo

 

Chiar titlul acestei lucrări a lui Claudio Neri,  Grupul, elegant și esențial, arată unul dintre aspectele cele mai importante, una dintre caracteristicile sale fundamentale, care n-a fost niciodată explicitată ca atare. Claudio Neri ne vorbește de un anume tip de grupare umană, atât de obișnuit în toate tipurile de societăți încât îl putem gândi că o caracteristică a speciei. Ipotezele sale nu sunt deci limitate la spațiile restrânse ale grupurilor formate artificial în vederea studierii lor ci se referă mai degrabă la toate grupurile umane, ținând seama de diferența între grup si masă. Această alegere extinde discuția asupra grupurilor dincolo de domeniul psihopatologiei sau de formarea personalului de îngrijire.  Se referă la o serie de caracteristici grație cărora lectura devine mai agreabilă și mai utilă : între altele, folosirea frecventă a exemplelor extrase din literatura mondială,  mai ales orientală,  pentru a ilustra puncte teoretice care câștigă mult fiind situate în humusul lor natural.

O altă caracteristică fundamentală a acestei lucrări este  chiar faptul că ea este "grup în două moduri diferite.  Neri nu doar situează subiectul pe care îl tratează în sânul "condiției umane" dar el și dialoghează cu colegii săi din trecut și din prezent: nu este vorba despre a face referire "obligat" (poate chiar plictisitor) la lucrări mai multe sau mai puțin consacrate ale autorilor cunoscuți sau mai puțin cunoscuți care au scris deja despre acest subiect ci mai degrabă despre o conversație animată la distanță care cântărește ce a fost deja spus de către cineva și îl compară cu concepte similare - sau contrastante - ale altcuiva. Ipotezele lui Neri sunt astfel rotunjite și îmbogățite de acest dute-vino între autori fără nicio greutate scolastica, ceea ce transmite cititorului imaginea unei apartenențe la un grup ideal de experți.

Cartea devine ea însăși grup dintr-un alt punct de vedere: nu prin conținuturile sale ci prin modul în care ele sunt legate unele de altele. Structura lucrării evocă într-adevăr o rețea - sau mai degrabă niște rețele - de comunicare ce se dezvoltă la multiple niveluri în sânul grupului. Să luăm în considerare diferitele părți ale cărții,  care sunt în mod evident imprimate și legate împreună,  ca și cum ar aparține unui imobil cu mai multe etaje: se poate merge rămânând la același etaj, fie se poate lua liftul. Aceste "lifturi" reprezintă,  în contextul lucrării, numeroasele trimiteri și referințe la capitolele următoare în care sunt dezvoltate subiecte pe care autorul doar le-a schițat; sau care sfătuiesc cititorul, confruntat cu o teoretizare prea densă și anevoioasă,  să reia discuția în care noul concept a fost introdus pentru prima dată.  Pe lângă aceste trimiteri, cartea este dotată cu două alte instrumente care fac lectura mai ușoară: în primul rând încadrările,  în care anumite concepte sunt tratate ca într-o scurtă notă istorico-critică.  Aceste încadrări sunt mai practice decât notele de subsol  cu atât mai mult cu cât cititorul fie le poate citi, fie le poate sări dintr-o privire în funcție de nevoia sa din acel moment al lecturii de informațiile le care le conțin. Sunt diferite "digresiuni"  comparabile cu cele dintr-o conversație între prieteni,  și nu returnează atenția de la textul principal.  Celălalt instrument este excelentul glosar, extrem de util și el ca "loc" din minte unde putem merge și unde putem reveni pentru a clarifica punctele cele mai dificile ale textului.

Într-adevăr, deși fiind extrem de toleranta,  această lucrare nu este mai puțin dificilă în plan conceptual. Atunci când Claudio Neri mi-a cerut să scriu o scurtă prezentare a cărții sale, m-am simțit cu siguranță onorată dar și foarte neliniștită din pricina multitudini și densității subiectelor tratate (devenite totuși mai abordabile prin tehnica de scriere abordată și de modul în care textul este structurat) ca și de complexitatea înlănțuirii lor. Cred că este imposibil să faci dreptate unei astfel de lucrări în câteva cuvinte.  Mă voi limita deci la a indica problema care  după mine, încearcă să fie clarificate de reflectarile autorului și voi lăsa cititorului plăcerea de a descoperi detaliile instrumentelor euristice Pe care Neri a decis să le folosească întemeindu-se pe experiența sa umană și profesională.

Neri introduce două serii de concepte (câmp, semiosfera, sistem protomental pe de o parte, și comunitatea fraților,  commuting,  difuzie transpersonala, dispunere în stea a celuilalt) care încearcă să descrie și să clarifice întregul pre- și non-verbal și până dincolo de cuvintele care apar atunci când studiem grupul ca entitate și a căror temă dorim să o tratăm fără a ne limita să rămânem în grup ci survolandu-l într-un fel (un metadiscurs, de fapt, care poate fi exclusiv teoretic, sau [de asemenea] terapeutic).

Prima serie de concepte se referă la teoretizarea despre starea grupului, despre condițiile sale, în timp ce a doua se referă la modul în care grupul se comportă atunci când apar anumite condiții. Aceste două niveluri se întretaie constant și vizează fiecare,  în diferite moduri, să rezolve problema cunoașterii a ceea ce, în comunicarea umană,  este non-verbal, sau extraverbal,  și modul în care aceste fenomene se produc în practică. Mai ales conceptul de câmp care lasă să se întrevadă marea problemă a comunicării extraverbale: "campul" pare să fi fost introdus pentru a putea vorbi despre această problemă altfel decât în teoretizarea americană a microcomunicarii (mimică facială,  postură etc). Dificultățile subzistă totuși în ceea ce privește a afla cum "calatoresc" și cum sunt comunicate, de exemplu, identificarile proiective.

În această lucrare, Neri a căutat să ne facă să înțelegem cum pot fi avut în vedere toate acestea,  cum ne putem dota cu instrumente adaptate la sarcină și modul în care aceastea pot fi apoi utilizate. El s-a izbit cu siguranță,  la început,  de o dificultate de ordin cultural: ființele umane , în general,  tind să vorbească si psihanaliza,  în special, a acordat o valoare cuvântului și poate l-a supravalorizat.  Nu doar ea l-a considerat ca fiind singurul mijloc terapeutic eficient - este unul dintre conceptele fundamentale ale psihanalizei, care face parte din structura și din definirea sa - dar, în mod insidios, ea ia în considerare în principal comunicarea verbală ca fiind "bună" sau "valabilă", în detrimentul comunicării non-verbale.

Nu vreau să spun prin asta că psihanalistii nu țin seama de alte forme de comunicare dar termenii folosiți pentru a le defini sunt adesea vag denigratori: acting,  acting out, proiecție, identificare proiectivă sunt toți termeni însoțiți regulat nu doar de un iz de sfințenie ci mai ales de dezaprobare.  De ce spunem: "iz de sfințenie"? Nu este oare unul dintre cazurile în care comunicarea originară,  deși transformată apoi în verbalizare  s-a realizat nu în plan auditiv ci olfactiv?

Nimeni dintre noi nu crede de fapt că toată comunicarea umană valabilă este este verbală sau verbalizabila: nu putem traduce în cuvinte artele vizuale, muzica etc. Totuși, tendința analiștilor de a crede că în fond oricare activitate mentală valabilă este posibil verbalizabila și,  mai ales,  că această comunicare se face în plan verbal, a făcut mai dificil studiul tuturor fenomenelor care își manifestă forța în substraturile non-verbale si au rezidența de drept în aceste regiuni. Unul dintre marile merite ale lucrării lui Neri a fost de a extrage din subsol o serie de ilustrari ale bogăției interacțiunii umane, independentă de cuvinte, înainte sau după ele.

Datorită acestor caracteristici, cartea Grupul  poate fi citită cu folos nu doar de psihoterapeuti de grup și individuali, sociologi, filosofi ai comunicării ci si de "indivizi" pentru care a face parte dintr-o serie de grupuri este un pilon fundamental al faptului însuși de a fi "uman" si care vor să cunoască mai mult.

Tablă de materii

ISTORIC

I. TRAVALIUL ANALITIC

1. O vedere de ansamblu

II. EVOLUȚIA GRUPULUI

2. Starea grupului care se naște

3. Stadiul comunității fraților

4. Spațiul comun al grupului

III. VIAȚA AFECTIVĂ A GRUPULUI

5. Sociabilițatea sincretica

6. Identitatea grupului

7. Genius loci și terapeutul grupului

IV. CÂMPUL

8. Câmpul

9. Semiosfera și autoreprezentare

V. GÂNDIREA DE GRUP

10. Creierul și spiritul

11. Caracteristicile gândirii grupului

12. Dispunerea în stea

13. Finalitatea gândirii de Grup

14. Funcția terapeutică a gândirii de Grup

15. Condițiile necesare pentru gândirea de Grup

16. Mimesis

VI. OSCILAȚII ȘI TRANSFORMĂRI

17. Complementaritate între pasiuni si gândire

18. Structurare - restructurare

VII. GRUPUL ȘI INDIVIDUL

19. Sosirea noilor membrii în grup

20. Trăirea grupului la sosirea noilor membrii

21. Grupul ca obiect-sine

22. Parcursul transformational al unui individ prin psihoterapie de Grup

VIII. COMMUTING

23. Narațiunea eficientă

24. Difuzia transpersonala

GLOSAR

Alianțe inconstiente

Suflet colectiv (G. Le Bon)

Suflet de grup (E. Durkheim)

Analiză de grup

Analiză în grup

Animare

Anomie (E. Durkheim)

Anti-grup (M. Nitsun)

Aparat psihic grupal (R. Kaes)

Apartenența

A invata din experiență (W.R.Bion)

Arhetip (C.G.Jung)

Armură caracteriala (W.Reich)

Asociere liberă

Atmosferă de Grup

Atașament (J. Bowlby)

Asteptare mesianică (W.R.Bion)

Acordaj

Automatizare (V.Chklovski)

Autoreprezentare

Altul generalizat (G.H.Mead)

Barieră (R.D.Hinshelwood)

Barieră de contact (W.R.Bion)

Cadru

Cadru-proces și cadru-institutie (J.Bleger)

Lanț asociativ grupal)

Câmp

Câmp actual și câmp istoric (A.Correale)

Coeziune (I.D.Yalom)

Coeziune și coerență (M.Pines)

Comunitatea fraților

Commuting

Complementaritate și conflictualitate

Complex Oedip în grup

Condensare (S.H.Foulkes)

Configurare (S.H.Foulkes)

Conflict local (D.S.Whitaker)

Constelația emotivo-fantasmatica

Continator și conținut (W.R.Bion)

Conținut manifest și conținut latent (S.Freud)

Contract mitic originar

Contract narcisic

Coordonator (E.Pichon Riviere)

Cultura grupului ( M.Pines)

Cultura grupului intermediar (P.B. de Mare)

Cultura indigena a sălilor și cultura terapeutică de grup (G.Pfeifer)

Înăuntru și în afară

Demolare (D.Meltzer)

Depersonalizare si derealizare

Dezindividualizare

Distracția transferului (J.C.Rouchy)

Difuzie transpersonala

Dispunere în stea

Domesticire (E.De Martino)

Egocentrism (J.Piaget)

Empatie (H.Kohut)

Spatiu analitic

Spațiu comun al grupului

Spațiu de joc (M.S.Livingston)

Spațiu de reflecție (R.D.Hinshelwood)

Spațiu privat al sefului (M.M.R.Khan)

Establishment (W.R.Bion)

Stat grupal care se naște

Înstrăinare (V.Chkovski)

Evoluție în "O" (W.R.Bion)

Exotic

Explicitare (W.R.Bion)

Factor tele (J.L.Moreno)

Factori terapeutici de grup (I.D.Yalom)

Factori terapeutici specifici ai grupului (S.H.Foulkes)

Fapt ales (W.R.Bion)

Fantasmă

Fantasmă de "A nu face decât "

Fantasmă de grup

Fantasmă inconștientă bipersonala (M. și W.Baranger)

Feed-back

Funcție

Funcție alfa (W.R.Bion)

Funcție biologică

Funcție-experiență și funcție-institutie

Funcție gama (E.Corrao)

Funcție forica (R.Kaes)

Mulțime psihologică (G.Le Bon)

Frontieră a grupului

Frontieră externă și frontieră internă (P.Turquet)

Fuziune de grup (J.P.Sartre)

Fuzionalitate

Genius loci

Grupalitate internă (D.Napolitani)

Grupalitate psihică

Grup

Grup-analiză (S.H.Foulkes)

Grup ca obiect și câmp tranzitionale (J.C.Rouchy)

Grup ca obiect-sine (I.N.H.Harwood)

Grup ca subiect colectiv

Grup ca un tot (S.H.Foulkes)

Grup de întâlnire

Grup de lucru (W.R.Bion)

Grup de lucru specializat (W.R.Bion)

Grup intermediar (P.B. de Mare)

Grup larg

Grup-lume

Grup operativo (E.Pichon-Riviere)

Grup organizat (W.McDougall)

Grup deschis

Grup semi-deschis și grup închis

Grupuri primare și grupuri secundare (J.C.Rouchy)

Grupuri Tavistock

Ipoteze (sau presupoziții) de bază (W.R.Bion)

Idem și autor (D.Napolitani)

Identificare adeziva (E.Bick)

Identitate multiplă

Iluzie grupal (D.Anzieu)

Imago

Inconștient individual și inconștient colectiv (C.G.Jung)

Inducție și deducție (C.S.Peirce)

Inițiere

Instinct gregar (S.Freud)

Instinct gregar (W.Trotter)

Instituție (W.R.Bion)

Interacțiune între continator și conținut (W.R.Bion)

Interacțiune simetrică și interacțiune complementară (G.Bateson)

Inderdependenta (K.Lewin)

Interdiscursivitate (R.Kaes)

Isomorfie și homomorfie (R.Kaes)

Koinonia (F.Fornari)

Limbaj și discurs (J.Lacan)

Legătură (E.Pichon Riviere)

Legătură intersubiectiva

Localizare a unei tulburări (S.H.Foulkes)

Luptă internă (J.Bleger)

Masă

Mase artificiale (S.Freud)

Mase totalitare

Matrice (S.H.Foulkes)

Medium (M.McLuhan)

Membrana diadica și membrana grupala

Mentalitate de grup

Mentalitate primitivă (W.R.Bion)

Mamă-mediu (D.W.Winnicott)

Mimesis (W.Benjamin)

Mirroring (M.Pines)

Model de acțiune (J.D.Lichtenberg)

Eu-piele (D.Anzieu)

Lume a lui "It" (L.C.Knight)

Motivație

Mistic (W.R.Bion)

Mit

Mitul lui Oedip

Narcisismul micilor diferențe

Narațiune eficace

Nomos (C.Schmitt)

Noi executiv (R.Emde)

<O> (W.R.Bion)

Obiect-sine (H.Kohut)

Obiect tranzitional (D.W.Winnicott)

Oedip

Opinie Publică (W.Lippmann)

Organizatori psihici grupali (R.Kaes)

Paranoiageneza (E.Jaques)

Discurs social (M.Bakhtine)

Cuvânt gol și cuvânt plin (J.Lacan)

Patrimoniu afectiv al grupului

Piele psihică (E.Bick)

Gândire de grup

De elaborare

Personalitate heterodirijata (D.Riesman)

Vise mari și mici (C.G.Jung)

Fază tranzitionala (D.W.Winnicott)

Plexus (S.H.Foulkes)

Punct de urgență (E.Pichon Riviere)

Polarizare

Purtător de cuvânt (R.Kaes)

Portavocea (E.Pichon Riviere)

Prejudecată (W.Lippmann)

Prezența a grupului

Proces asociativ de grup (R.Kaes)

Proxemic (E.T.Hall)

Psihanaliza (S.Freud)

Psihodrama

Psihologie homerica (W.R.Bion)

Psihoterapie psihanalitică de grup

Pulsionalitate interritmica (O.Avron)

Reacție de oglindă (S.H.Foulkes)

Relații reparatoare obiect-sine (I.N.H.Harwood)

Prânz canibalic (S.Freud)

Reprezentări inconștiente

Reprezentări sociale (S.Moscovici)

Rețea (S.H.Foulkes)

Rezonanță (S.H.Foulkes)

Asemănare imaterială (W.Benjamin)

Retroactiune (sau feed-back) în teoria sistemelor

Retroactiune negativă și retroactiune pozitivă (G.Bateson)

Reverie (W.R.Bion)

Vise de stare a selfului (H.Kohut)

Vise de stare a selfului în grup (M.S.Livingston)

Ritual și ritualist (J.S.Kafka)

Scenă model (J.D.Lichtenberg)

Schismă

Schismogeneza (G.Bateson)

Semiosfera

Serialitate (J.P.Sartre)

Setting

Semnificant și semnificat (F.de Saussure)

Sociabilitate sincretica (J.Bleger)

Social dreaming (W.G.Lawrence)

Sine de grup (H.Kohut)

Solidaritate (E.Durkheim)

Stadiu al comunității fraților

Stadiul discriminării (W.R.Bion)

Stadiu primitiv (W.R.Bion)

Stereotip (W.Lippmann)

Structură distributiva a fantasmelor originare (R.Kaes)

Sincronicitate (C.G.Jung)

Sindrom psihosocial (G.Di Chiara)

Sistem (L.von Bertalanffy)

Sistem protomental (W.R.Bion)

Sisteme motivationale (J.D.Lichtenberg)

Sisteme motivationale în grup (R.A.Segalla)

Sarcină (E.Pichon Riviere)

Timp

Tensiune comună de grup (H.Ezriel)

T-grup

Tanatofor (E.Diet)

Tonalitate de fond (E.Redl)

Transfer de grup

Transfer multilateral sau fratern (S.R.Slavon)

Transformare în "K" și evoluție în "O" (W.R.Bion)

Transmitere psihică

Unități gînditoare supra-individuale

Valenta (W.R.Bion)

BIBLIOGRAFIE