O grădiniță închisă este grădiniță?

Cum stau lucrurile acum?

 În condițiile închiderii grădinițelor începând cu luna martie 2020 până la o dată care pare, în acest moment, incertă din pricina pandemiei cu Covid 19, familiile sunt nevoie să asigure supravegherea, îngrijirea și educația copiilor, inclusiv joaca, acasă. Avem în vedere părinții care consideră grădinița necesară și aleseseră să beneficieze copiii  lor de ea.

Fiecare grădiniță are o poveste a ei, niște principii călăuzitoare în virtutea cărora funcționează, și, pe lângă respectarea programei de învățământ, propune activități pe care le consideră utile pentru copii (limbi străine, teatru, muzică, sporturi, pictură, ateliere de dezvoltare emoțională). Principiile, valorile și fantasma originară sunt mai vizibile în sfera grădinițelor particulare, a căror supraviețuire depinde  de modul în care familiile rezonează la propunerile lor.

Începând cu luna martie, copiiii sunt lipsiți de toate aceste activități, de interacțiunea cu colegii și educatorii lor, de spațiile cunoscute (curte, săli de clasă, săli de activități opționale, săli de mese și dormitoare), de joaca specifică și de grup.

Starea de izolare produce efecte polarizate astfel:

1)      Polul Cronos în care evenimentele sunt în prezent, în desfășurare: copiii stau acasă, părinții încearcă să se substituie grădiniței, grădinițele încearcă să se substituie grădiniței. Toți, și familia și grădinița, încearcă să supraviețuiască. Toți partenerii implicați în interacțiune, Copil – Părinți – Grădiniță întreprind acțiuni în regim de urgență, acțiuni pe care nu le-au prevăzut și pentru care nu s-au pregătit (exemplu – grădinițele organizează reuniuni pe Zoom pentru copii și părinți, trimit fișe pe care familia să le lucreze cu copiii, cântece și idei de jocuri, etc.)

Dar în afara activităților vizibile, există și o lume interioară:

·         A copilului care duce dorul colegilor, jocurilor, care își pune întrebări despre ceea ce se întâmplă, care elaborează vise și fantasme, temeri și dorințe.

·         A părinților, cu angoase și speranțe, cu fantasme de contaminare și protejare, cu afecte dintre cele mai intense (furie, frustrare, revoltă, etc.), cu eforturi interioare de reamenajare a timpului și spațiului familial.

·         A personalului grădinițelor care resimte lipsa activității pentru care s-a pregătit și din are îș câștigă existența, speranțe, temeri și eforturi de a crea servicii de educație preșcolară online.

2)      Polul Kairos în care se află efectele acestei perioade, adică evenimentele din viitor, de după redeschiderea grădinițelor. Dacă pentru evenimentele din prezent (Cronos) a fost nevoie să observăm, pentru cele din viitor (Kairos) este nevoie să ne imaginăm.