Cuvânt înainte
Autor: Parthenope Bion Talamo
Chiar
titlul acestei lucrări a lui Claudio Neri,
Grupul, elegant și esențial, arată unul dintre aspectele cele mai
importante, una dintre caracteristicile sale fundamentale, care n-a fost
niciodată explicitată ca atare. Claudio Neri ne vorbește de un anume tip de
grupare umană, atât de obișnuit în toate tipurile de societăți încât îl putem
gândi că o caracteristică a speciei. Ipotezele sale nu sunt deci limitate la
spațiile restrânse ale grupurilor formate artificial în vederea studierii lor
ci se referă mai degrabă la toate grupurile umane, ținând seama de diferența
între grup si masă. Această alegere extinde discuția asupra grupurilor dincolo
de domeniul psihopatologiei sau de formarea personalului de îngrijire. Se referă la o serie de caracteristici grație
cărora lectura devine mai agreabilă și mai utilă : între altele, folosirea
frecventă a exemplelor extrase din literatura mondială, mai ales orientală, pentru a ilustra puncte teoretice care
câștigă mult fiind situate în humusul lor natural.
O altă
caracteristică fundamentală a acestei lucrări este chiar faptul că ea este "grup în două
moduri diferite. Neri nu doar situează
subiectul pe care îl tratează în sânul "condiției umane" dar el și
dialoghează cu colegii săi din trecut și din prezent: nu este vorba despre a
face referire "obligat" (poate chiar plictisitor) la lucrări mai
multe sau mai puțin consacrate ale autorilor cunoscuți sau mai puțin cunoscuți
care au scris deja despre acest subiect ci mai degrabă despre o conversație
animată la distanță care cântărește ce a fost deja spus de către cineva și îl
compară cu concepte similare - sau contrastante - ale altcuiva. Ipotezele lui
Neri sunt astfel rotunjite și îmbogățite de acest dute-vino între autori fără nicio
greutate scolastica, ceea ce transmite cititorului imaginea unei apartenențe la
un grup ideal de experți.
Cartea
devine ea însăși grup dintr-un alt punct de vedere: nu prin conținuturile sale
ci prin modul în care ele sunt legate unele de altele. Structura lucrării evocă
într-adevăr o rețea - sau mai degrabă niște rețele - de comunicare ce se
dezvoltă la multiple niveluri în sânul grupului. Să luăm în considerare
diferitele părți ale cărții, care sunt
în mod evident imprimate și legate împreună,
ca și cum ar aparține unui imobil cu mai multe etaje: se poate merge
rămânând la același etaj, fie se poate lua liftul. Aceste "lifturi"
reprezintă, în contextul lucrării,
numeroasele trimiteri și referințe la capitolele următoare în care sunt
dezvoltate subiecte pe care autorul doar le-a schițat; sau care sfătuiesc
cititorul, confruntat cu o teoretizare prea densă și anevoioasă, să reia discuția în care noul concept a fost
introdus pentru prima dată. Pe lângă
aceste trimiteri, cartea este dotată cu două alte instrumente care fac lectura
mai ușoară: în primul rând încadrările,
în care anumite concepte sunt tratate ca într-o scurtă notă
istorico-critică. Aceste încadrări sunt
mai practice decât notele de subsol cu
atât mai mult cu cât cititorul fie le poate citi, fie le poate sări dintr-o
privire în funcție de nevoia sa din acel moment al lecturii de informațiile le
care le conțin. Sunt diferite "digresiuni" comparabile cu cele dintr-o conversație între
prieteni, și nu returnează atenția de la
textul principal. Celălalt instrument
este excelentul glosar, extrem de util și el ca "loc" din minte unde
putem merge și unde putem reveni pentru a clarifica punctele cele mai dificile
ale textului.
Într-adevăr,
deși fiind extrem de toleranta, această
lucrare nu este mai puțin dificilă în plan conceptual. Atunci când Claudio Neri
mi-a cerut să scriu o scurtă prezentare a cărții sale, m-am simțit cu siguranță
onorată dar și foarte neliniștită din pricina multitudini și densității
subiectelor tratate (devenite totuși mai abordabile prin tehnica de scriere
abordată și de modul în care textul este structurat) ca și de complexitatea
înlănțuirii lor. Cred că este imposibil să faci dreptate unei astfel de lucrări
în câteva cuvinte. Mă voi limita deci la
a indica problema care după mine,
încearcă să fie clarificate de reflectarile autorului și voi lăsa cititorului
plăcerea de a descoperi detaliile instrumentelor euristice Pe care Neri a decis
să le folosească întemeindu-se pe experiența sa umană și profesională.
Neri introduce
două serii de concepte (câmp, semiosfera, sistem protomental pe de o parte, și
comunitatea fraților, commuting, difuzie transpersonala, dispunere în stea a
celuilalt) care încearcă să descrie și să clarifice întregul pre- și non-verbal
și până dincolo de cuvintele care apar atunci când studiem grupul ca entitate
și a căror temă dorim să o tratăm fără a ne limita să rămânem în grup ci
survolandu-l într-un fel (un metadiscurs, de fapt, care poate fi exclusiv
teoretic, sau [de asemenea] terapeutic).
Prima serie
de concepte se referă la teoretizarea despre starea grupului, despre condițiile
sale, în timp ce a doua se referă la modul în care grupul se comportă atunci
când apar anumite condiții. Aceste două niveluri se întretaie constant și
vizează fiecare, în diferite moduri, să
rezolve problema cunoașterii a ceea ce, în comunicarea umană, este non-verbal, sau extraverbal, și modul în care aceste fenomene se produc în
practică. Mai ales conceptul de câmp care lasă să se întrevadă marea problemă a
comunicării extraverbale: "campul" pare să fi fost introdus pentru a
putea vorbi despre această problemă altfel decât în teoretizarea americană a
microcomunicarii (mimică facială,
postură etc). Dificultățile subzistă totuși în ceea ce privește a afla
cum "calatoresc" și cum sunt comunicate, de exemplu, identificarile
proiective.
În această
lucrare, Neri a căutat să ne facă să înțelegem cum pot fi avut în vedere toate
acestea, cum ne putem dota cu
instrumente adaptate la sarcină și modul în care aceastea pot fi apoi
utilizate. El s-a izbit cu siguranță, la
început, de o dificultate de ordin
cultural: ființele umane , în general,
tind să vorbească si psihanaliza,
în special, a acordat o valoare cuvântului și poate l-a
supravalorizat. Nu doar ea l-a considerat
ca fiind singurul mijloc terapeutic eficient - este unul dintre conceptele
fundamentale ale psihanalizei, care face parte din structura și din definirea
sa - dar, în mod insidios, ea ia în considerare în principal comunicarea
verbală ca fiind "bună" sau "valabilă", în detrimentul
comunicării non-verbale.
Nu vreau să
spun prin asta că psihanalistii nu țin seama de alte forme de comunicare dar
termenii folosiți pentru a le defini sunt adesea vag denigratori: acting, acting out, proiecție, identificare proiectivă
sunt toți termeni însoțiți regulat nu doar de un iz de sfințenie ci mai ales de
dezaprobare. De ce spunem: "iz de
sfințenie"? Nu este oare unul dintre cazurile în care comunicarea
originară, deși transformată apoi în
verbalizare s-a realizat nu în plan
auditiv ci olfactiv?
Nimeni
dintre noi nu crede de fapt că toată comunicarea umană valabilă este este
verbală sau verbalizabila: nu putem traduce în cuvinte artele vizuale, muzica
etc. Totuși, tendința analiștilor de a crede că în fond oricare activitate
mentală valabilă este posibil verbalizabila și,
mai ales, că această comunicare
se face în plan verbal, a făcut mai dificil studiul tuturor fenomenelor care
își manifestă forța în substraturile non-verbale si au rezidența de drept în
aceste regiuni. Unul dintre marile merite ale lucrării lui Neri a fost de a
extrage din subsol o serie de ilustrari ale bogăției interacțiunii umane,
independentă de cuvinte, înainte sau după ele.
Datorită
acestor caracteristici, cartea Grupul
poate fi citită cu folos nu doar de psihoterapeuti de grup și
individuali, sociologi, filosofi ai comunicării ci si de "indivizi"
pentru care a face parte dintr-o serie de grupuri este un pilon fundamental al
faptului însuși de a fi "uman" si care vor să cunoască mai mult.
Tablă de materii
ISTORIC
I.
TRAVALIUL ANALITIC
1. O vedere
de ansamblu
II.
EVOLUȚIA GRUPULUI
2. Starea
grupului care se naște
3. Stadiul
comunității fraților
4. Spațiul
comun al grupului
III. VIAȚA
AFECTIVĂ A GRUPULUI
5.
Sociabilițatea sincretica
6.
Identitatea grupului
7. Genius
loci și terapeutul grupului
IV. CÂMPUL
8. Câmpul
9.
Semiosfera și autoreprezentare
V. GÂNDIREA
DE GRUP
10.
Creierul și spiritul
11.
Caracteristicile gândirii grupului
12.
Dispunerea în stea
13.
Finalitatea gândirii de Grup
14. Funcția
terapeutică a gândirii de Grup
15.
Condițiile necesare pentru gândirea de Grup
16. Mimesis
VI.
OSCILAȚII ȘI TRANSFORMĂRI
17.
Complementaritate între pasiuni si gândire
18.
Structurare - restructurare
VII. GRUPUL
ȘI INDIVIDUL
19. Sosirea
noilor membrii în grup
20. Trăirea
grupului la sosirea noilor membrii
21. Grupul
ca obiect-sine
22.
Parcursul transformational al unui individ prin psihoterapie de Grup
VIII.
COMMUTING
23.
Narațiunea eficientă
24. Difuzia
transpersonala
GLOSAR
Alianțe
inconstiente
Suflet
colectiv (G. Le Bon)
Suflet de
grup (E. Durkheim)
Analiză de
grup
Analiză în
grup
Animare
Anomie (E.
Durkheim)
Anti-grup
(M. Nitsun)
Aparat
psihic grupal (R. Kaes)
Apartenența
A invata
din experiență (W.R.Bion)
Arhetip
(C.G.Jung)
Armură
caracteriala (W.Reich)
Asociere
liberă
Atmosferă
de Grup
Atașament
(J. Bowlby)
Asteptare
mesianică (W.R.Bion)
Acordaj
Automatizare
(V.Chklovski)
Autoreprezentare
Altul
generalizat (G.H.Mead)
Barieră
(R.D.Hinshelwood)
Barieră de
contact (W.R.Bion)
Cadru
Cadru-proces
și cadru-institutie (J.Bleger)
Lanț
asociativ grupal)
Câmp
Câmp actual
și câmp istoric (A.Correale)
Coeziune
(I.D.Yalom)
Coeziune și
coerență (M.Pines)
Comunitatea
fraților
Commuting
Complementaritate
și conflictualitate
Complex
Oedip în grup
Condensare
(S.H.Foulkes)
Configurare
(S.H.Foulkes)
Conflict
local (D.S.Whitaker)
Constelația
emotivo-fantasmatica
Continator
și conținut (W.R.Bion)
Conținut
manifest și conținut latent (S.Freud)
Contract
mitic originar
Contract
narcisic
Coordonator
(E.Pichon Riviere)
Cultura
grupului ( M.Pines)
Cultura
grupului intermediar (P.B. de Mare)
Cultura
indigena a sălilor și cultura terapeutică de grup (G.Pfeifer)
Înăuntru și
în afară
Demolare
(D.Meltzer)
Depersonalizare
si derealizare
Dezindividualizare
Distracția
transferului (J.C.Rouchy)
Difuzie
transpersonala
Dispunere
în stea
Domesticire
(E.De Martino)
Egocentrism
(J.Piaget)
Empatie
(H.Kohut)
Spatiu
analitic
Spațiu
comun al grupului
Spațiu de
joc (M.S.Livingston)
Spațiu de
reflecție (R.D.Hinshelwood)
Spațiu
privat al sefului (M.M.R.Khan)
Establishment
(W.R.Bion)
Stat grupal
care se naște
Înstrăinare
(V.Chkovski)
Evoluție în
"O" (W.R.Bion)
Exotic
Explicitare
(W.R.Bion)
Factor tele
(J.L.Moreno)
Factori
terapeutici de grup (I.D.Yalom)
Factori
terapeutici specifici ai grupului (S.H.Foulkes)
Fapt ales
(W.R.Bion)
Fantasmă
Fantasmă de
"A nu face decât "
Fantasmă de
grup
Fantasmă
inconștientă bipersonala (M. și W.Baranger)
Feed-back
Funcție
Funcție
alfa (W.R.Bion)
Funcție
biologică
Funcție-experiență
și funcție-institutie
Funcție
gama (E.Corrao)
Funcție
forica (R.Kaes)
Mulțime
psihologică (G.Le Bon)
Frontieră a
grupului
Frontieră
externă și frontieră internă (P.Turquet)
Fuziune de
grup (J.P.Sartre)
Fuzionalitate
Genius loci
Grupalitate
internă (D.Napolitani)
Grupalitate
psihică
Grup
Grup-analiză
(S.H.Foulkes)
Grup ca
obiect și câmp tranzitionale (J.C.Rouchy)
Grup ca
obiect-sine (I.N.H.Harwood)
Grup ca
subiect colectiv
Grup ca un
tot (S.H.Foulkes)
Grup de
întâlnire
Grup de
lucru (W.R.Bion)
Grup de
lucru specializat (W.R.Bion)
Grup
intermediar (P.B. de Mare)
Grup larg
Grup-lume
Grup
operativo (E.Pichon-Riviere)
Grup
organizat (W.McDougall)
Grup
deschis
Grup
semi-deschis și grup închis
Grupuri primare
și grupuri secundare (J.C.Rouchy)
Grupuri
Tavistock
Ipoteze
(sau presupoziții) de bază (W.R.Bion)
Idem și
autor (D.Napolitani)
Identificare
adeziva (E.Bick)
Identitate
multiplă
Iluzie
grupal (D.Anzieu)
Imago
Inconștient
individual și inconștient colectiv (C.G.Jung)
Inducție și
deducție (C.S.Peirce)
Inițiere
Instinct
gregar (S.Freud)
Instinct
gregar (W.Trotter)
Instituție
(W.R.Bion)
Interacțiune
între continator și conținut (W.R.Bion)
Interacțiune
simetrică și interacțiune complementară (G.Bateson)
Inderdependenta
(K.Lewin)
Interdiscursivitate
(R.Kaes)
Isomorfie
și homomorfie (R.Kaes)
Koinonia
(F.Fornari)
Limbaj și
discurs (J.Lacan)
Legătură
(E.Pichon Riviere)
Legătură
intersubiectiva
Localizare
a unei tulburări (S.H.Foulkes)
Luptă
internă (J.Bleger)
Masă
Mase
artificiale (S.Freud)
Mase
totalitare
Matrice
(S.H.Foulkes)
Medium
(M.McLuhan)
Membrana
diadica și membrana grupala
Mentalitate
de grup
Mentalitate
primitivă (W.R.Bion)
Mamă-mediu
(D.W.Winnicott)
Mimesis
(W.Benjamin)
Mirroring
(M.Pines)
Model de
acțiune (J.D.Lichtenberg)
Eu-piele
(D.Anzieu)
Lume a lui
"It" (L.C.Knight)
Motivație
Mistic
(W.R.Bion)
Mit
Mitul lui
Oedip
Narcisismul
micilor diferențe
Narațiune
eficace
Nomos
(C.Schmitt)
Noi
executiv (R.Emde)
<O>
(W.R.Bion)
Obiect-sine
(H.Kohut)
Obiect
tranzitional (D.W.Winnicott)
Oedip
Opinie
Publică (W.Lippmann)
Organizatori
psihici grupali (R.Kaes)
Paranoiageneza
(E.Jaques)
Discurs
social (M.Bakhtine)
Cuvânt gol
și cuvânt plin (J.Lacan)
Patrimoniu
afectiv al grupului
Piele
psihică (E.Bick)
Gândire de
grup
De
elaborare
Personalitate
heterodirijata (D.Riesman)
Vise mari
și mici (C.G.Jung)
Fază
tranzitionala (D.W.Winnicott)
Plexus
(S.H.Foulkes)
Punct de
urgență (E.Pichon Riviere)
Polarizare
Purtător de
cuvânt (R.Kaes)
Portavocea
(E.Pichon Riviere)
Prejudecată
(W.Lippmann)
Prezența a
grupului
Proces
asociativ de grup (R.Kaes)
Proxemic
(E.T.Hall)
Psihanaliza
(S.Freud)
Psihodrama
Psihologie
homerica (W.R.Bion)
Psihoterapie
psihanalitică de grup
Pulsionalitate
interritmica (O.Avron)
Reacție de
oglindă (S.H.Foulkes)
Relații
reparatoare obiect-sine (I.N.H.Harwood)
Prânz
canibalic (S.Freud)
Reprezentări
inconștiente
Reprezentări
sociale (S.Moscovici)
Rețea
(S.H.Foulkes)
Rezonanță
(S.H.Foulkes)
Asemănare
imaterială (W.Benjamin)
Retroactiune
(sau feed-back) în teoria sistemelor
Retroactiune
negativă și retroactiune pozitivă (G.Bateson)
Reverie
(W.R.Bion)
Vise de
stare a selfului (H.Kohut)
Vise de
stare a selfului în grup (M.S.Livingston)
Ritual și
ritualist (J.S.Kafka)
Scenă model
(J.D.Lichtenberg)
Schismă
Schismogeneza
(G.Bateson)
Semiosfera
Serialitate
(J.P.Sartre)
Setting
Semnificant
și semnificat (F.de Saussure)
Sociabilitate
sincretica (J.Bleger)
Social
dreaming (W.G.Lawrence)
Sine de
grup (H.Kohut)
Solidaritate
(E.Durkheim)
Stadiu al
comunității fraților
Stadiul
discriminării (W.R.Bion)
Stadiu
primitiv (W.R.Bion)
Stereotip
(W.Lippmann)
Structură
distributiva a fantasmelor originare (R.Kaes)
Sincronicitate
(C.G.Jung)
Sindrom
psihosocial (G.Di Chiara)
Sistem
(L.von Bertalanffy)
Sistem
protomental (W.R.Bion)
Sisteme
motivationale (J.D.Lichtenberg)
Sisteme
motivationale în grup (R.A.Segalla)
Sarcină
(E.Pichon Riviere)
Timp
Tensiune
comună de grup (H.Ezriel)
T-grup
Tanatofor
(E.Diet)
Tonalitate
de fond (E.Redl)
Transfer de
grup
Transfer
multilateral sau fratern (S.R.Slavon)
Transformare
în "K" și evoluție în "O" (W.R.Bion)
Transmitere
psihică
Unități
gînditoare supra-individuale
Valenta
(W.R.Bion)
BIBLIOGRAFIE
